Cred că ați fost măcar o dată în viață într-o pădure. Acolo este locul în care vă puteți izola fonic de zgomotele orașului, mai ales dacă ați ales să vă duceți singur sau însoțit de persoane care nu sunt gălăgioase. Și dacă într-un moment de repaos ați închis ochii și ați ascultat măcar un minut zgomotele pădurii atunci veți fi înțeles deja ce m-am apucat să fac.
De foarte mulți ani mă gândeam că poate o să ajung să le pot înregistra (audio) concertele. Trebuie să mă credeți pe cuvânt, în pădurile de pe munte se pot auzi adevărate concerte. De abia însă în ultimii 3 ani m-am apucat de fotografie astfel că odată cu achiziționarea primului teleobiectiv m-am putut gândi și la materializarea unor dorințe mai vechi.
Acest site nu are legătură cu fotografia artistică, l-am făcut doar cu simplul scop de popularizare. Pentru asta nu m-am mai dus cine știe pe unde ci am preferat să văd ce avem noi chiar în oraș. Sunt păsări care se pot zări în timpul anului, unele chiar prin oraș și parcurile lui, sau cel mai sigur în Grădina Botanică, acolo unde am făcut majoritatea pozelor.
De altfel grădina m-a uimit prin multitudinea de specii de păsări pe care le adăpostește. Însă cred că sunt departe de a fi fotografiat numărul maxim de specii care își au sălașul acolo, doar lucrările de specialitate ale ornitologilor pot spune cu exactitate câte specii trec de-a lungul anului prin grădină. Căutând pe internet, am văzut că există asemenea lucrări, din păcate neaccesibile public.
Odată cu fotografierea păsărilor am avut parte evident de reprezentații artistice astfel că m-am trezit de la un timp că încep să recunosc după cântec speciile de păsări. Pasul următor a fost să achiziționez ceva pentru înregistrări audio astfel că sper cu timpul, să pot pune lângă poze și sunetele specifice fiecărei păsări.
Nu demult m-am dus la un magazin Praktiker să caut ceva. Managerii acestui lanț de magazine au hotărât să pună ca zgomot de fond nu muzică ci sunete (cântece) de păsări. Nu vă dați seama ce încântat am fost când am realizat că recunosc păsările după cântecul lor și mă gândeam că a meritat efortul de a cunoaște la urma urmei viețuitoarele care trăiesc, un timp, alături de noi, în același oraș, dar pe care foarte puțini oameni le văd și le aud.
Și e nedrept să trăiești o viață neștiind că poți “să vezi” asemenea minunății la o azvârlitură de băț. Există ce-i drept și câteva panouri de popularizare în grădină dar sunt parcă prea sărace față de ceea ce avem de fapt acolo.
Și să nu uit, dacă doriți cu adevărat să le ascultați, atunci primăvara la asfințit și imediat după, în pădure are loc cel mai grozav concert.
