miercuri, 10 iulie 2013

Vrabie de câmp





Vânturelul roșu


          Este din familia șoimilor și mai poartă denumiri ca vinderelul roșu, șoim roșcat sau erete roșu. Are obiceiul de a ”sta” în aer prin bătăi repetate și puternice ale aripilor până observă o potențială pradă la sol și apoi plonjează în picaj. Nu este o pasare de talie mare (cea mai mica dintre răpitoare) de aceea mai poate avea probleme. Am surprins într-o dimineață o scenă în care vânturelul se adăpostea sub un acoperiș alungat fiind de un grup de coțofene gălăgioase (vreo 6-7). Din păcate nu aveam și aparatul cu mine. Într-o altă zi fiind în zona gării , deci în plin oraș, undeva la un etaj superior, i-am auzit strigatul prin fereastra deschisă. Citind mai mult despre mi s-a confirmat prezența lui în oraș, se pare că se poate adapta și supraviețui și în oraș. Din păcate însă populația este în scădere.  Fotografiile de mai jos sunt făcute în Valea Lupului.



Uliu păsărar


          Din păcate pe ulii îi văd doar de departe în zbor. N-am reușit încă să mă apropii de vreunul.






Capîntortură


          Capîntortura este o ciocănitoare dar care arată cam altfel decât ne-am imagina. Prima dată am văzut-o în parcul din fața sălii sporturilor într-o tuia iar a doua oară în gradina botanică:






Ciocanitoare verzuie


          Sau ghionoaie sură cum se mai numește, apare primăvara în grădina botanică (probabil se mută în alt areal pe timpul iernii):












Cinteza


          Este cea mai răspândită pasăre din România conform unui studiu pe care l-am văzut pe internet însă eu nu pot spune că m-am întâlnit prea des cu ea:




Ciocănitoare de stejar













Ciocănitoare pestriță mare














Codobatura albă


          Codobatura albă nu este o pasăre fricoasă, te lasă să te apropii de ea suficient de mult:







Codroș de munte


          Care se pare că migrează spre așezările omenești, exemplarul a fost fotografiat în Valea Lupului. Am văzut mult mai multe dar nu e ușor să te apropii de ele.




Florinte